vegan-flex

De la DaVinci la McDonald’s. Vegan, vegetarian sau flexitarian?

Stilurile de alimentație care exclud carnea au câștigat popularitate în ultimii câțiva ani, însă realitatea adusă de pandemie a generat o adevărată explozie a numărului de persoane care adoptă astfel de diete. Care este diferența între alimentația vegetariană, vegană și flexitariană și cum alegeți cea mai bună opțiune pentru propriile nevoi?

Când începeți să vă preocupați de sănătate și de mediu, primul pas este să analizați cu atenție felul în care obișnuiți să mâncați zi de zi. Următorul pas este să căutați cea mai bună opțiune de dietă, iar în prezent, la nivel mondial trendul "veggie" este cel mai puternic în domeniul gastronomiei.

Trendul vegetal, la mare căutare

Potrivit raportului Food Trends 2021, realizat de portalul Finedininglovers, "veganismul a încetat să mai fie considerat doar o alimentație și un stil de viață alternativ. În 2021, termenul "vegan" nu mai este sinonim cu "fără gust". Mâncarea făcută din ingrediente vegetale este gustoasă, sățioasă și căutată.[1] Se înregistrează o creștere semnificativă când vine vorba de popularitatea și disponibilitatea alternativelor vegane la burgeri, friptură și pui. Multe dintre cele mai bune restaurante și localuri din Marea Britanie oferă opțiuni vegane în meniu, iar supermarketurile britanice vând și ele propriile produse vegane.

Tendința este prezentă deopotrivă în Europa, Statele Unite, Australia și Asia. În Europa, orașele cele mai prietenoase pentru vegetarieni sunt Londra, Berlin și Varșovia. Acest trio este considerat un model global când vine vorba de disponibilitatea restaurantelor și produselor vegetariene și vegane.[2]În Statele Unite, până în 2020, Portland și Los Angeles se aflau în fruntea clasamentului celor mai "vegetariene" orașe. Odată cu pandemia, New York-ul și alte câteva orașe americane au început să aibă o abordare mai îndrăzneață în privința trendului vegetal.

Veganii s-au făcut remarcați în secolul 20

Leagănul veganismului modern este Marea Britanie, acolo unde în 1944 a fost înființată o Societate Vegană. Aceasta i-a adus în același loc pe cei mai restrictivi vegetarieni, care au făcut schimb de rețete și sfaturi pentru supraviețuire într-o perioadă în care nimeni nu visa că ar putea exista burgeri cu șeitan sau budincă vegetariană.

După cum punctează societatea: "Veganismul reprezintă o filosofie și un stil de viață care caută să excludă, pe cât posibil și în măsura în care este practic, toate formele de exploatare sau chinuire a animalelor pentru producția de hrană sau haine, sau în orice alt scop. Prin extensie, veganismul promovează dezvoltarea și utilizarea de soluții alternative, care să fie benefice pentru oameni, animale și mediul înconjurător. Din punct de vedere al alimentației, acest termen se referă la practica de eliminare din dietă a tuturor produselor derivate total sau parțial de la animale".[3]

Leonardo da Vinci ca precursor al lui Ronald McDonald

Acest stil de viață "pe bază de vegetale" nu este totuși o noutate. De-a lungul secolelor, cei mai mulți oameni nu mâncau aproape deloc carne, în principal din motive financiare. Ca stil de viață, vegetarianismul s-a dezvoltat în al doilea mileniu înaintea erei noastre, pe sub-continentul indian, din rațiuni strict religioase. În Europa a ajuns ceva mai târziu, în secolul 6 înaintea erei noastre. Se crede ca școala pitagoreică a fost prima mișcare organizată care a observat și a promovat valorile etice ale vegetarianismului (în special ideea ca oamenii să se abțină de la a ucide animale). Primul vegetarian cunoscut al epocii moderne a fost Leonardo da Vinci.[4] Totuși, ideea de a renunța la carne voluntar pentru a adopta un stil de viață mai etic a început să câștige teren abia la sfârșitul secolului al 19-lea.

Numărul vegetarienilor crește în fiecare an. În Argentina, aproape 12 la sută din populație (adică aproximativ 5,4 milioane de oameni) a ales să aibă o alimentație care exclude carnea. În Brazilia, peste 14 la sută din populație era deja vegetariană înainte de izbucnirea pandemiei[5]. În India, care este leagănul vegetarianismului, 20 până la 33% dintre locuitori nu consumă carne și există statistici potrivit cărora acest procent ar fi de fapt de 40% (în principal un astfel de stil de viață este adoptat din motive religioase).[6]

Potrivit grupului Nielsen[7], 39 la sută dintre americanii care nu sunt vegani încearcă în mod activ să includă mâncare pe bază de vegetale în dieta lor. Datele publicate de portalul plantproteins.co arată că în 2021, un procent de 6% dintre consumatorii americani s-au identificat ca fiind vegani, deși datele statistice din 2014 vorbeau doar de un procent. Interesul sporit față de produsele vegetale nu a trecut neobservat în industria alimentației. Acesta este motivul pentru care piața vegană cunoaște o înflorire fără precedent. Chiar și marile lanțuri globale de restaurante fast food cunoscute pentru produsele lor pe bază de carne, cum este McDonald's, încep să se adapteze la noile tendințe și oferă "veggie burgeri" sau "McVegetal" .[8]

Vegetarian, vegan sau flexitarian - ce înseamnă fiecare?

Dacă ar fi să întrebăm în jurul nostru despre vegetarianism, probabil un răspuns comun ar fi că "vegetarienii nu mănâncă deloc carne". Este doar parțial adevărat, pentru că există mai multe varietăți de vegetarianism.

Cea mai populară este lacto-ovo-vegetarianismul, adică alimentația fără carne, dar care permite consumul anumitor produse animale, spre exemplu lactatele și mierea. În afară de consumul de carne, lacto-vegetarienii exclud și consumul de ouă, însă mănâncă lapte și produse lactate. În schimb ovo-vegetarienii consumă doar ouă dintre toate produsele animale.

Veganii sunt un grup de vegetarieni care pare să fie dominant. Aceștia resping orice aliment derivat din sau provenind de la animale. Ei înlocuiesc somonul afumat cu morcovi afumați, carnea tocată cu falafel sau șeitan (un înlocuitor pentru carne pe bază de gluten), ouăle jumări cu tofu, pateul din carne cu pate din linte, untura de porc cu untură din fasole, laptele de origine animală cu lapte de migdale, ovăz sau diverse alune, iar brânzeturile - de vacă, oaie sau capră - cu alternative vegane, bazate pe grăsimi vegetale.

Dintre variantele de vegetarianism mai puțin populare sau mai excentrice, după cum le-ar cataloga unele persoane, menționăm raw foodism-ul sau dieta crudivoră (adepții consumă doar mâncăruri făcute din ingrediente vegetale proaspete, care nu se gătesc - nici măcar cafeaua sau ceaiul nu se râșnesc), fructarianismul (se consumă doar fructe și legume crude sau deshidratate, care trebuie să fie culese în așa fel încât operațiunea să nu dăuneze plantei pe care cresc - sunt interzise tratamentele agricole de orice fel), lichidarianismul (o dietă bazată doar pe sucuri) și așa-numitul sproutarianism (o dietă ce presupune consumul semințelor de cereale, legume și fructe).[9] Însă există și persoane care limitează, dar nu resping sau exclud complet consumul de carne din alimentația lor zilnică: aceștia se numesc flexitarieni.

"Flexi" pot savura friptura de duminică

De ceva vreme, despre flexitarieni se vorbește din ce în ce mai mult. Termenul a fost utilizat pentru prima data în 1992. Flexitarianismul reprezintă o alternativă flexibilă la vegetarianism și este o dietă considerată de USA News drept a doua cea mai bună variantă pentru o viață sănătoasă, după dieta mediteraneeană.[10]

Flexitarianismul este o dietă de compromis, care nu exclude niciun produs și care permite consumul de carne; însă accentul general este pus pe componenta vegetariană. Carnea sau produsele lactate pot fi consumate de câteva ori pe an (în mod ideal), sau chiar și o dată pe săptămână.

În alimentația zilnică, flexitarienii se concentrează în principal pe mâncăruri pe bază de ingrediente vegetale și ocazional consumă lactate, ouă, carne și pește în cantități mici. Flexitarienii se asigură că produsele de origine animală, carnea și peștele sunt de calitate superioară, preferabil organice și că provin din producție sau pescuit sustenabil certificat.

Renunțarea la carne, o tendință din ce în ce mai populară în pandemie

Toate tipurile de diete pe bază de produse vegetale enumerate anterior au ca punct comun ideea de respect și dragoste pentru animale, precum și protecția mediului și menținerea sănătății. Vegetarianismul și veganismul au început să devină din ce în ce mai populare în întreaga lume după momentul martie 2020, odată cu venirea primului val al pandemiei.

Potrivit studiului "2020 Food & Health Survey"[11]realizat de International Food Information Council, în timpul pandemiei până la 28 la sută din populația lumii a consumat mai multe proteine provenite din surse vegetale. Având în vedere tendința sporită de combatere a creșterii animalelor în scop industrial și a supraproducției de carne, precum și eforturile depuse pentru reducerea foametei la nivel global, ne putem aștepta ca popularitatea vegetarianismului, veganismului și flexitarianismului să crească în continuare.

 

Surse:

[1] Finedininglovers_2021_Food_Trends.pdf

[2] https://www.happycow.net/vegtopics/travel/top-vegan-friendly-cities

[3] https://www.vegansociety.com/go-vegan/definition-veganism

[4] 'Nasze ciała są grobami zwierząt'. Słynni wegetarianie (tokfm.pl)

[5] ¿Cuántos Veganos y vegetarianos hay en Argentina? | Noticias de Sierras Chicas (elmilenio.info)

[6] Pesquisa do IBOPE aponta crescimento histórico no número de vegetarianos no Brasil (svb.org.br)

[7] doc.pdf (parlamento.pt)

[8] https://nielseniq.com/global/en/insights/

[9] https://www.plantproteins.co/vegan-plant-based-diet-statistics/#population

[10] https://mcdonalds.pl/nasze-menu/burgery-i-wrapy/veggie-burger/

[11] https://thebeet.com/mcdonalds-vegan-mcplant-burger-is-finally-here-where-to-get-it/

[12] https://kukbuk.pl/artykuly/marta-dymek-polska-tradycja-w-wersji-wege/

[13] https://www.maczfit.pl/blog/dieta-wegetarianska-charakterystyka-zasady-jadlospis/

[14] https://pl.wikipedia.org/wiki/Wegetarianizm

[15] https://health.clevelandclinic.org/what-is-the-flexitarian-diet/

[16] 2020-Food-and-Health-Survey-.pdf (foodinsight.org)